SUGESTII PENTRU PRIMA ORA

Oră educativă în clasele I şi a II-a cu subiectul

Elaborată de Nina Mîndru,
învăţătoare, grad didactic superior,
Gimnaziul „Mihai Eminescu” Orhei
Obiective de referinţă:
Educarea dragostei faţă de meleagul natal;
Manifestarea afecţiunii pentru neam, grai, pămînt strămoşesc.

Obiective operaţionale:
O1 să descopere mesajele şi informaţiile noi;
O2 să definească noţiunea de patrie;
O3 să comenteze versuri şi să completeze tabele ;
O4 să dea dovadă de dragoste şi respect pentru plaiul natal;
O5 să povestească despre ţară şi localitatea natală.

Strategii didactice:

a) Metode şi procedee: povestirea, mesajul oral, explicaţia, argumentarea, cercetarea şi descoperirea dirijată, conversaţia, brainstormingul, acrostihul, jocul didactic, metoda „Ştiu – Vreau să ştiu”, „Ciorchinele”.
b) Mijloace de instruire: imagini cu monumente de artă, cultură şi istorie din ţară, fişe, raze de soare, imagini pe mesele echipelor, tabel, planşa cu acrostihul.
c) Forme de lucru: activităţi frontale, independente şi în grup.

Evocarea
Elevii stau într-un cerc în faţa clasei. Pe tablă este scris un acrostih – poezie în care literele iniţiale ale versurilor formează un cuvînt sau o propoziţie.
1. Cuvîntul învăţătorului:
Pe-un picior de plai
Am venit în rai
Tot cu mult alai.
Razele de soare
Iute-n clasa mare
Au prins să coboare. (vezi anexa 1)
Am adunat atîtea raze, cîţi copilaşi sînteţi în clasă. Fiecare se apropie să-şi ia cîte o rază. Pe verso sînt nişte imagini. Vă aşezaţi la mese în grupuri conform imaginilor respective. (grupele: Ştefăneii, Codrenii, Steluţa, Floricica)

Priviţi atent la poezia scrisă pe tablă şi descoperiţi pe verticală un cuvînt.

2. Explicaţi sensul cuvîntului „patrie”.

3. Anunţarea subiectului orei.

4. Priviţi atent imaginile (o casă, o mamă ce-şi leagănă copilul, curtea unei gospodării, un tată cu fete şi băieţi lucrînd, în depărtare un rîu, cîmpii...) şi răspundeţi la întrebarea „De unde începe patria?” (vezi anexa 2)
Patria începe de la leagăn, de la părinţi, fraţi şi surori, de la limba vorbită, de la rude, curtea copilăriei, pomul din poartă..

5.Cuvîntul învăţătorului
Patria e fumul vetrei ce ne-a încălzit în leagăn, e cocostîrcul de pe streaşină, ce ne caută şi ne adună acasă, acolo unde am iubit şi am fost iubiţi, iar aerul este atît de dulce, soarele e mai cald, iar stelele sînt mai aproape de noi.
- Dar cum se numeşte patria noastră?

6. Completaţi tabelul:
Eu ştiu despre Moldova Vreau să ştiu


7. Ascultaţi o poezie şi reţineţi cuvintele ce ne duc cu gîndul la patrie. (poezia poate fi recitată de un copil pregătit din timp)
Am o casă printre ramuri,
Am un sat întreg de neamuri,
Am un codru, o cîmpie,
Am un grai ce-mi place mie.
Am un plai ca din poveste
Altul mai frumos nu este.
El mi-i drag pînă la stele
Şi pîn-dincolo de ele.
(Gr. Vieru)

- Cu ce este comparat plaiul?
8. Jocul „Călătorie prin ţară”
Astăzi vom porni într-o călătorie imaginară prin ţară ca-ntr-o poveste.Eu voi fi autorul, iar voi personajele acestei poveşti. (se acroşează harta R Moldova cu unele puncte principale adecvate vîrstei)
A fost odată ca-n poveşti
O clasă de elevi frumoşi.
Şi ei cu paşi împărăteşti
Au colindat ţara voioşi.
Primul popas măreţ
L-au făcut în sat isteţi.
Să vedem ce au aflat
Satul cît l-au colindat.

- Enumeraţi obiectele pe care le-au întîlnit copiii în sat.

Drumul îl continuăm
Spre oraş înaintăm
Si în cale am aflat
Locuri chiar de neuitat.

- Cum credeţi, ce au întîlnit copiii în cale?



Mers-au ei neobosit
În capitală-au poposit
Şi-au rămas chiar încîntaţi
Ce-au văzut, îndată-aflaţi.

- Cum se numeşte capitala ţării noastre?
- Ce au întîlnit copiii în ea?
* Cuvîntul învăţătorului:
Cît de minunată a fost călătoria noastră! Sub acest cer senin, prin măreţul plai, scăldat în verdeaţă, mai avem de vizitat Orheiul-Vechi, Cetatea Soroca, Saharna, Ţîpova şi încă multe ate locuri mioritice.

9. Activitate în grup
Grupul I. Priviţi imaginile şi povestişi ce ştiţi despre Moldova? (vezi anexa 4)
Învăţătorul continuă: Locuitorii Moldovei erau dacii, un popor viteaz, războinic şi neînfricat.

Grupul II. Priviţi imaginile şi povestiţi ce ştiţi despre Ştefan cel Mare? (vezi anexa 5)
Învăţătorul continuă: Şt. cel Mare e cunoscut ca un înţelept om de stat, talentat conducător de oşti, curajos luptător pentru independenţa neamului.

Grupul III. Povestiţi ce ştiţi despre oraşul Orhei.(cineva poate relata legenda localităţii natale, iar învăţătorul completează)

Grupul IV. Numiţi toate persoanele care formează o
familie, completînd ciorchinele.
Moldova este ţara noastră. Capitala ţării este oraşul Chişinău. Moldova e bogată în vii, livezi, codri.


Şt. cel Mare a fost domnitorul ţării timp de 47 ani. A înălţat biserici şi mănăstiri. A apărat ţara de duşmani.

Orheiul este situat în centrul Moldovei.Fondatorul oraşului a fost V.Lupu. În Orhei sînt şcoli , biserici, parcuri, biblioteci, un muzeu de studiere a ţinutului natal...
Mama, tata, fratele, sora, bunica, bunelul.
Cuvîntul de încheiere al învăţătorului:
De astăzi am format şi noi o frumoasă familie în mediul şcolar. Aş vrea ca să păstrăm relaţii prietenoase, să dăm dovadă de interes pentru carte, pentru a ne cunoaşte şi mai bine patria. Datoria noastră este să păstrăm acest sfînt pămînt, transmis de strămoşii noştri şi să exclamăm cu mare satisfacţie vorba poetului:
„Dacă e un rai pe lume,
E-n Moldova mea anume!”

Va multumim pentru sugestiile dvs. si pentru munca pe care o depuneti

Moldova - vatra mea strabuna

Obiective de referinţă:Formularea de către elevi a judecăţilor de valoare privind responsabilităţile ce le revin, în calitate de cetăţeni ai Republicii Moldova, pentru perpetuarea patrimoniului cultural şi material al ţării.



Obiective operaţionale:
• să definească şi să exemplifice prin informaţii elocvente noţiunea de patrie,patriot, patriotism, patrimoniu;
• să numească şi să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului;

Metode şi procedee
Conversaţia
Expunerea
Problematizare

Forme de organizare
Activitatea frontală
Activitate în grup
Activitate individuală
Mijloace instrucţionale
Textul: „Virtuţi ideale”
Coli A4,A3
Marchere

Suport bibliografic:

• Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori,
Chişinău, 2006.
• Ora de dirigenţie în gimnaziu: îndrumări şi texte în sprijinul
profesorului diriginte/Traian Cosma. - Ed. a 2-a.- Bucureşti:
Editura didactică şi Pedagogică, 2007.
• De vorbă cu Pinocchio/Luciana Marginangeli.Editura Arc,2000.


-Bună dimineaţa, dragii mei!Bine aţi revenit!
După ce aţi explorat drumul spre şcoală, şcoala,clasa cum vă simţiţi? Ce dispoziţie aveţi?
Recent la o emisiune radiofoncă am ascultat nişte răspunsuri ingenioase, haioase la întrebarea pentru ce a fost făcută şcoala.
- Cum credeţi pentru ce a fost făcută şcoala?
Şcoala este un loc unde bunurile culturale, adică lucrurile pe care omul le-a făcut şi le-a cunoscut de-a lungul atîtor veacuri ale existenţei sale, tezaurul lui de experienţe, să nu se piardă, ci să fie transmise urmaşilor lui.Tu eşti ştafeta căreia eu îi transmit moştenirea pentru ca ea să nu se piardă şi ca tu să o poţi transmite mai departe. Şcoala este şi locul unde, noi adulţii, transmitem puterea tinerilor, vouă copiilor: informaţia este puterea.Transmiţîndu-vă informaţia,noi vă transmitem puterea,orientarea asupra problemelor vieţii.

Astăzi vom scruta trecutul şi vom lua drept exemplu de urmat atitudinea strămoşilor noştri faţă de neam,patrie.
-Ce puteţi spune despre Moldova?
Deci o ţară are: un nume,un steag,o stemă, o monedă, o limbă, tradiţii, cultură , istorie,folclor.
Astăzi vom încerca împreuna să definim şi să delimităm unele noţiuni ca: patrie, patriot, patriotism, patrimoniu (Anexa nr.1).

Anunţ titlul activităţii: Moldova-vatra mea străbună

-Cum credeţi de cît timp există cuvîntul Patrie ?

La început se prea poate să nu fi existat cuvîntul Patrie. Erau alte cuvinte care înlocuiau acest adevăr: Un om numea Patria-piatră, piatră de munte sfînt; un altul o striga mare, mare cu ape de aur; un al treilea plîngea luna, luna de chihlimbar.
Cuvîntul Patrie s-a născut mult prea tîrziu, după distrugerea Turnului Babel, cînd oamenii s-au prins cu duhul şi cu trupul de un anumit crîmpei de pămînt. Fiecare şi-a asemuit Patria cu ce a visat: cineva cu frunza, cineva cu ninsorile, altcineva cu Luceafărul.

Noţiunea de patrie vine de la cuvîntul vechi pater care înseamnă tată, adică rădăcină.
Toate populaţiile, de la cele mai mari şi civilizate pînă la triburile din pădurile amazoniene îşi iubesc, îşi apără, îşi conservă tradiţiile şi locurile de baştină, căci altfel s-ar fi dezintegrat ca identităţi specifice.

-Ce este Patria pentru voi?
Pentru mine Patria înseamnă-prinţii mei.

-Pe cine putem considera patriot ?
Persoanele care îşi iubesc patria și luptă pentru apărarea și prosperitatea ei.
-Enumeraţi personalităţi notorii ce merită a fi considerate patrioţi:
Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, Grigore Vieru.

-Cum înţelegeţi noţiunea de patriotism ?

Iubirea de ţara, de neam este un sentiment de cea mai înaltă probă pentru fiecare om. Adevărata dragoste de ţară nu se declară prin cuvinte ci se adevereşte prin fapte.
Patriotismul e aidoma unei păsări care-şi caută cuib pentru copilaşii săi, e aidoma unei plăpînde frunze care nu vrea să se dezlipească de pe copac. Niciodată nu voi părăsi faptul că mai am ceva la care ţin, locul unde s-a sădit visul începutului meu...acasă.

• Afişez o coală pe care este scris: Tot ce mă înconjoară face parte din viaţa mea (Anexa nr.2)
• Propun să formuleze cîte o judecată pentru păstrarea,
perpetuarea patrimoniului cultural şi material al ţării. (Răspunsurile originale sunt scrie pe coală).

Citesc textuI „Idealul virtuţilor”(Anexa nr.3)

-Cum,în ce mod îşi exprimă domnitorul dragostea faţă de ţară.

Formez 4 grupuri. Activitate pe grupuri:(Anexa nr.4)

1.Enumeraţi cîteva fapte pe care le-aţi făcut şi care ar exprima dragostea faţă de ţară.

2.Comenţi: Moldova sunt eu,eşti tu,este ceea ce am moştenit,ce iubim şi ce visăm.

3. Dacă aţi pleca din ţară ce sau cine v-ar aminti de Moldova?

4.Imaginaţi-vă că sunteţi un ghid. Ce credeţi că ar trebui să viziteze orice oaspete.


• Repartizez un amalgam de idei,expresii versuri despre Moldova. Le propun elevilor să extragă unele idei care le-a plăcut şi să comenteze .(Anexa nr.5)

• Recit poezia: „Să trăieşti, Moldova!”(Anexa nr.6)


Anexa nr.5

M O L D O V A
--Moldova-o țară cu inimă
-Patria noastră,vatra noastră.
--- O țară cu codri verzi de brad,
--- O ţară cu cîmpuri de mătasă.
---Locul unde arde focul amintirilor
----- Şi ogoarele întinse aşteaptă secerişul
------- O ţară cu corpul mlădios ca spicul de grîu,
------- Unde orice firicel de iarbă are o poveste.
-------- În Moldova răsună frumoasa noastră doină.
--------- Aici sunt cîntece, şi flori, şi fluturi.
---------- Ţara noastră are forma unui strugure,
-------------între apele Nistrului şi Prutului.
-------------- Moldova este casă noastră sfîntă,
--------------- Locul unde se spun poveşti.
---------------- Aici e neamul meu străbun.
----------------- Bătrînul Nistru îşi deapană apele domoale.
------------------Un singur dor rămîne:de ţară şi de mamă.
-------------------Pămînt al ţării mele şi al meu.
------------------Cînd spunem”patrie”ne gîndim la strămoşi,
-----------------Şi vîrfurile dealurilor ne amintesc de strămoşii noştri.
---------------- Scumpă ţară şi frumoasă!
--------------- Să trăieşti,Moldovă!
---------------Eşti o comoară,
--------------Picior de plai,
----------------Gură de rai…

Anexa nr. 2

Idealul virtuţilor
Toate popoarele au cîte un bărbat, în care au întrupat idealul virtuţilor şi însuşirilor, ce ar dori să găsească în domnitorul lor:numele şi faptele acestor bărbaţi îndumnezeiţi se fac o fală, o proprietate naţională şi din neam în neam, din veac în veac , aureola de slavă ce-i înconjoară, creşte şi se sporeşte mai mult şi ce este mare, frumos, vitejesc, se datoreşte geniul şi braţului lor. Un asemenea bărbat a avut şi Moldova: Ştefan cel Mare.
Nici un domn înaintea sau în urma lui n-a ajuns la cinstea şi la pomina sa; nici unul nu şi-a păstrat între moldoveni şi, pot zice între români, un nume aşa de drag, aşa de curat, aşa de popular, ca al lui; încă astăzi, aproape de patru veacuri şi jumătate după moartea sa, Ştefan cel Mare este idealul poporului nostru; el întruchipează patriotismul, vitejia, drepatea, bunătatea, în sfîrşit, toate însuşirile unui mare Domn, ale unui geniu scutitor.
Numele său nu mai puţin răsună astăzi, decît frumoasele timpuri, cînd steagurile sale fîlfîiau zilnic din vîrful Carpaţilor pînă la ţărmurile Dunării şi ale Mării Negre…Orice cetate, orice zid, orice val, orice şanţ, întreabă-l cine le-a făcut, el îţi va răspunde: Ştefan Cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice curte sau palat vechi, el le va datori eroului său. Orice bunătate, orice aşezămînt, a cărui, rămăşiţă se mai tărăgănează pînă astăzi, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înţelepte, Ştefan-Vodă le-a urzit…
Nici una din însuşirile cu care poeţii şi-au plăcut a împodobi pe poruncitorii naţiilor nu-i lipsea: vitejie, duh mare, iubire de dreptate unită cu o cuvenită înţelegere a duhului poporului şi a treburilor sale; istoria a 47 de ani a domniei sale dovedeşte cu fapte toate aceste drepte laude…

V. Alecsandri


Anexa nr.4



1.Enumeraţi cîteva fapte pe care le-aţi făcut şi care ar
exprima dragostea faţă de ţară.

2.Comenţi: Moldova sunt eu,eşti tu,este ceea ce am
moştenit,ce iubim şi ce visăm.

3. Dacă ai pleca din ţară ce sau cine v-ar aminti
de Moldova?

4.Imaginaţi-vă că sunteţi un ghid. Ce credeţi că ar
trebui sa viziteze orice oaspete.


Anexa nr.3

Tot ce mă încojoară
face parte din viaţa mea.






Anexa.nr.6
Să trăieşti, Moldovă
Să trăieşti Moldovă,
Casa noastră sfîntă,
Unde neamul plînge,
Unde neamul cîntă.
Unde pruncul creşte
Şi învaţă graiul, Unde mai doineşte Fluierul şi naiul.

Să trăieşti, Moldovă,
Şi să treci prin soarte,
Soarele cum trece
Soare peste moarte.

Să te ştim, Măicuţă,
Cît o fi să fie
Astă lume mare,
Astă veşnicie.
Dumitru Matcovschi
[right]

Veronika3 a scris:

Moldova - vatra mea strabuna

Obiective de referinţă:Formularea de către elevi a judecăţilor de valoare privind responsabilităţile ce le revin, în calitate de cetăţeni ai Republicii Moldova, pentru perpetuarea patrimoniului cultural şi material al ţării.



Obiective operaţionale:
• să definească şi să exemplifice prin informaţii elocvente noţiunea de patrie,patriot, patriotism, patrimoniu;
• să numească şi să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului;

Metode şi procedee
Conversaţia
Expunerea
Problematizare

Forme de organizare
Activitatea frontală
Activitate în grup
Activitate individuală
Mijloace instrucţionale
Textul: „Virtuţi ideale”
Coli A4,A3
Marchere

Suport bibliografic:

• Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori,
Chişinău, 2006.
• Ora de dirigenţie în gimnaziu: îndrumări şi texte în sprijinul
profesorului diriginte/Traian Cosma. - Ed. a 2-a.- Bucureşti:
Editura didactică şi Pedagogică, 2007.
• De vorbă cu Pinocchio/Luciana Marginangeli.Editura Arc,2000.


-Bună dimineaţa, dragii mei!Bine aţi revenit!
După ce aţi explorat drumul spre şcoală, şcoala,clasa cum vă simţiţi? Ce dispoziţie aveţi?
Recent la o emisiune radiofoncă am ascultat nişte răspunsuri ingenioase, haioase la întrebarea pentru ce a fost făcută şcoala.
- Cum credeţi pentru ce a fost făcută şcoala?
Şcoala este un loc unde bunurile culturale, adică lucrurile pe care omul le-a făcut şi le-a cunoscut de-a lungul atîtor veacuri ale existenţei sale, tezaurul lui de experienţe, să nu se piardă, ci să fie transmise urmaşilor lui.Tu eşti ştafeta căreia eu îi transmit moştenirea pentru ca ea să nu se piardă şi ca tu să o poţi transmite mai departe. Şcoala este şi locul unde, noi adulţii, transmitem puterea tinerilor, vouă copiilor: informaţia este puterea.Transmiţîndu-vă informaţia,noi vă transmitem puterea,orientarea asupra problemelor vieţii.

Astăzi vom scruta trecutul şi vom lua drept exemplu de urmat atitudinea strămoşilor noştri faţă de neam,patrie.
-Ce puteţi spune despre Moldova?
Deci o ţară are: un nume,un steag,o stemă, o monedă, o limbă, tradiţii, cultură , istorie,folclor.
Astăzi vom încerca împreuna să definim şi să delimităm unele noţiuni ca: patrie, patriot, patriotism, patrimoniu (Anexa nr.1).

Anunţ titlul activităţii: Moldova-vatra mea străbună

-Cum credeţi de cît timp există cuvîntul Patrie ?

La început se prea poate să nu fi existat cuvîntul Patrie. Erau alte cuvinte care înlocuiau acest adevăr: Un om numea Patria-piatră, piatră de munte sfînt; un altul o striga mare, mare cu ape de aur; un al treilea plîngea luna, luna de chihlimbar.
Cuvîntul Patrie s-a născut mult prea tîrziu, după distrugerea Turnului Babel, cînd oamenii s-au prins cu duhul şi cu trupul de un anumit crîmpei de pămînt. Fiecare şi-a asemuit Patria cu ce a visat: cineva cu frunza, cineva cu ninsorile, altcineva cu Luceafărul.

Noţiunea de patrie vine de la cuvîntul vechi pater care înseamnă tată, adică rădăcină.
Toate populaţiile, de la cele mai mari şi civilizate pînă la triburile din pădurile amazoniene îşi iubesc, îşi apără, îşi conservă tradiţiile şi locurile de baştină, căci altfel s-ar fi dezintegrat ca identităţi specifice.

-Ce este Patria pentru voi?
Pentru mine Patria înseamnă-prinţii mei.

-Pe cine putem considera patriot ?
Persoanele care îşi iubesc patria și luptă pentru apărarea și prosperitatea ei.
-Enumeraţi personalităţi notorii ce merită a fi considerate patrioţi:
Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, Grigore Vieru.

-Cum înţelegeţi noţiunea de patriotism ?

Iubirea de ţara, de neam este un sentiment de cea mai înaltă probă pentru fiecare om. Adevărata dragoste de ţară nu se declară prin cuvinte ci se adevereşte prin fapte.
Patriotismul e aidoma unei păsări care-şi caută cuib pentru copilaşii săi, e aidoma unei plăpînde frunze care nu vrea să se dezlipească de pe copac. Niciodată nu voi părăsi faptul că mai am ceva la care ţin, locul unde s-a sădit visul începutului meu...acasă.

• Afişez o coală pe care este scris: Tot ce mă înconjoară face parte din viaţa mea (Anexa nr.2)
• Propun să formuleze cîte o judecată pentru păstrarea,
perpetuarea patrimoniului cultural şi material al ţării. (Răspunsurile originale sunt scrie pe coală).

Citesc textuI „Idealul virtuţilor”(Anexa nr.3)

-Cum,în ce mod îşi exprimă domnitorul dragostea faţă de ţară.

Formez 4 grupuri. Activitate pe grupuri:(Anexa nr.4)

1.Enumeraţi cîteva fapte pe care le-aţi făcut şi care ar exprima dragostea faţă de ţară.

2.Comenţi: Moldova sunt eu,eşti tu,este ceea ce am moştenit,ce iubim şi ce visăm.

3. Dacă aţi pleca din ţară ce sau cine v-ar aminti de Moldova?

4.Imaginaţi-vă că sunteţi un ghid. Ce credeţi că ar trebui să viziteze orice oaspete.


• Repartizez un amalgam de idei,expresii versuri despre Moldova. Le propun elevilor să extragă unele idei care le-a plăcut şi să comenteze .(Anexa nr.5)

• Recit poezia: „Să trăieşti, Moldova!”(Anexa nr.6)


Anexa nr.5

M O L D O V A
--Moldova-o țară cu inimă
-Patria noastră,vatra noastră.
--- O țară cu codri verzi de brad,
--- O ţară cu cîmpuri de mătasă.
---Locul unde arde focul amintirilor
----- Şi ogoarele întinse aşteaptă secerişul
------- O ţară cu corpul mlădios ca spicul de grîu,
------- Unde orice firicel de iarbă are o poveste.
-------- În Moldova răsună frumoasa noastră doină.
--------- Aici sunt cîntece, şi flori, şi fluturi.
---------- Ţara noastră are forma unui strugure,
-------------între apele Nistrului şi Prutului.
-------------- Moldova este casă noastră sfîntă,
--------------- Locul unde se spun poveşti.
---------------- Aici e neamul meu străbun.
----------------- Bătrînul Nistru îşi deapană apele domoale.
------------------Un singur dor rămîne:de ţară şi de mamă.
-------------------Pămînt al ţării mele şi al meu.
------------------Cînd spunem”patrie”ne gîndim la strămoşi,
-----------------Şi vîrfurile dealurilor ne amintesc de strămoşii noştri.
---------------- Scumpă ţară şi frumoasă!
--------------- Să trăieşti,Moldovă!
---------------Eşti o comoară,
--------------Picior de plai,
----------------Gură de rai…

Anexa nr. 2

Idealul virtuţilor
Toate popoarele au cîte un bărbat, în care au întrupat idealul virtuţilor şi însuşirilor, ce ar dori să găsească în domnitorul lor:numele şi faptele acestor bărbaţi îndumnezeiţi se fac o fală, o proprietate naţională şi din neam în neam, din veac în veac , aureola de slavă ce-i înconjoară, creşte şi se sporeşte mai mult şi ce este mare, frumos, vitejesc, se datoreşte geniul şi braţului lor. Un asemenea bărbat a avut şi Moldova: Ştefan cel Mare.
Nici un domn înaintea sau în urma lui n-a ajuns la cinstea şi la pomina sa; nici unul nu şi-a păstrat între moldoveni şi, pot zice între români, un nume aşa de drag, aşa de curat, aşa de popular, ca al lui; încă astăzi, aproape de patru veacuri şi jumătate după moartea sa, Ştefan cel Mare este idealul poporului nostru; el întruchipează patriotismul, vitejia, drepatea, bunătatea, în sfîrşit, toate însuşirile unui mare Domn, ale unui geniu scutitor.
Numele său nu mai puţin răsună astăzi, decît frumoasele timpuri, cînd steagurile sale fîlfîiau zilnic din vîrful Carpaţilor pînă la ţărmurile Dunării şi ale Mării Negre…Orice cetate, orice zid, orice val, orice şanţ, întreabă-l cine le-a făcut, el îţi va răspunde: Ştefan Cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice curte sau palat vechi, el le va datori eroului său. Orice bunătate, orice aşezămînt, a cărui, rămăşiţă se mai tărăgănează pînă astăzi, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înţelepte, Ştefan-Vodă le-a urzit…
Nici una din însuşirile cu care poeţii şi-au plăcut a împodobi pe poruncitorii naţiilor nu-i lipsea: vitejie, duh mare, iubire de dreptate unită cu o cuvenită înţelegere a duhului poporului şi a treburilor sale; istoria a 47 de ani a domniei sale dovedeşte cu fapte toate aceste drepte laude…

V. Alecsandri


Anexa nr.4



1.Enumeraţi cîteva fapte pe care le-aţi făcut şi care ar
exprima dragostea faţă de ţară.

2.Comenţi: Moldova sunt eu,eşti tu,este ceea ce am
moştenit,ce iubim şi ce visăm.

3. Dacă ai pleca din ţară ce sau cine v-ar aminti
de Moldova?

4.Imaginaţi-vă că sunteţi un ghid. Ce credeţi că ar
trebui sa viziteze orice oaspete.


Anexa nr.3

Tot ce mă încojoară
face parte din viaţa mea.






Anexa.nr.6
Să trăieşti, Moldovă
Să trăieşti Moldovă,
Casa noastră sfîntă,
Unde neamul plînge,
Unde neamul cîntă.
Unde pruncul creşte
Şi învaţă graiul, Unde mai doineşte Fluierul şi naiul.

Să trăieşti, Moldovă,
Şi să treci prin soarte,
Soarele cum trece
Soare peste moarte.

Să te ştim, Măicuţă,
Cît o fi să fie
Astă lume mare,
Astă veşnicie.
Dumitru Matcovschi
[right]

Ma bucur sa-mi gasesc proiectul postat pe didactic.md! [/b]