DIDACTIC.MD

Forumul educațional
 
AcasaAcasa  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiti | 
 

 Sugestii pentru prima ora de dirigentie

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
marmar1

avatar

Mesaje : 148
Data de inscriere : 20/08/2008
Varsta : 40
Localizare : Mariana Marin, ISE, Chișinău

MesajSubiect: Sugestii pentru prima ora de dirigentie   Joi Aug 21, 2008 10:19 am

DETALII: http://www.edu.md/files/unsorted/12.08.08%20nr.%2006.13.13231.pdf
MOLDOVA SUNT EU, EȘTI TU, EȘTI CEEA CE AM MOȘTENIT, CE IUBIM ȘI VISĂM!


SUBIECTE PENTRU TREAPTA PRIMARA!


  1. Unde incepe patria?
    2. Oameni băștinași, locuri natale, obiceiuri eterne.
    3. Care simboluri îmi identifică patria?

sunny sunny sunny sunny sunny sunny sunny
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cartier.md/colectii/9/?first_page=1&page=3&
marmar1

avatar

Mesaje : 148
Data de inscriere : 20/08/2008
Varsta : 40
Localizare : Mariana Marin, ISE, Chișinău

MesajSubiect: VÎNĂTOAREA DE ZIMBRI   Joi Aug 21, 2008 5:53 pm

Vînătoarea cea mare

La cotitura pîrîului zimbrul se afundă în apă și trecu pe malul unde se afla Dragoș cu cîțiva vînători. Simțindu-se încolțit de săgeți, cîrni din nou spre albia rîului. Atunci Dragoș întoarse calul și lovi zimbrul în frunte cu ghioaga țintuită. Fiara se clătină și cu capul însîngerat se aruncă spre apă. Dar nu ajunse și se prăbuși sub o salcie. Mugetul lui disperat zgudui împrejurimile.
Vînătorii s-au bucurat. O bucurie amestecată cu durere. Vătăgelul Mircea și logofătul Ștefan au fost grav răniți. Odată cu bourul pieri și cățelușa Molda, copoiul credincios al voievodului.
După ce își risipi mîhnirea, Dragoș cuvîntă în fața vitejilor:
- Iată și ne-am făcut stăpîni pe pămînturile astea. Am nimicit podghiazul de tătari ce au venit să le prade. Am omorît zimbrul cel furios... De azi încolo aici să ne fie țara. Și s-o numim... Voievodul frînse graiul să cumpănească.
Mulțimea din poiană răspunse într-un glas care se auzi din Carpați pînă la mare:
- Molda, să-i zicem Molda, Măria ta Molda!
- Moldaaa!... răspunse ecoul din cele patru zări.
Și i-au zis țării Moldova. Pe Dragoș l-au ales domnitor. Iar pe drapel și pecete au pus capul zimbrului, semn că s-a sfirșit pustiirea pămînturilor strămoșești.
Scrie la letopiseț că din vremea ceea se socoate descălecatul țării noastre, întemeierea Moldovei, anul 6867, adică 1359.
Folclor
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cartier.md/colectii/9/?first_page=1&page=3&
marmar1

avatar

Mesaje : 148
Data de inscriere : 20/08/2008
Varsta : 40
Localizare : Mariana Marin, ISE, Chișinău

MesajSubiect: Poezii despre patrie, țară, neam!   Joi Aug 21, 2008 5:55 pm

ȚARA

(fragment)
Din umbra deasă-a norului
Întins pe țări străine
Cu aripele dorului
Voios revin la tine.

O! cuib al fericirilor,
O! țară luminoasă,
Comoară-a nălucirilor,
Grădina mea frumoasă !

Aice-i țara țărilor
Ș-a doinelor de jale
Ce-n liniștirea serilor
Te țin uimit în cale. Și-n stîncele Carpaților
Cresc paseri năzdrăvane,
Și-n sufletul bărbaților,
Mîndriile romane !

O! gură dulce-a raiului,
Tu dai prin o zîmbire
Și fericire traiului,
Și morții fericire.

Luceferii eterului
Rîvnind privesc la tine,
Și toți îngerii cerului
Te-au îndrăgit ca mine !

Aici cu lăcrimioarele
Bujori se prind în horă,
Aice însuși soarele
Are-ntre flori o soră.
Vasile Alecsandri
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cartier.md/colectii/9/?first_page=1&page=3&
marmar1

avatar

Mesaje : 148
Data de inscriere : 20/08/2008
Varsta : 40
Localizare : Mariana Marin, ISE, Chișinău

MesajSubiect: Poezii despre patrie, țară, neam!   Joi Aug 21, 2008 5:55 pm

Iarba graiului

Limpezi, sfinte ploi verbale
Curg pe deal și curg la vale;
Iar din urmă. voinicește,
Iarba graiului ne crește

Drumul vorbei, nesfârșit
Cu legende-i pietruit.
Cu balade, zicători,
Proze și ghicitori,

Fără-aceste pietre rare
Ce ne-ar face graiul oare?
Cred că l-am vedea-ntr-o zi.
Cum începc-a veștezi. Trec cuvintele-n șuvoaie
-Limba noastră-i verde ploaie;
Scumpele-i mărgăritare
Inima ne-o fac mai mare.

Basme, snoave amuzante
Cu sclipiri de diamante
Ne țin hojma vorba trează
Și veșmîntu-i luminează.

Grai de mamă și de tată
Curge-n vremi - cișmea curată.
Adăpînd cu apa-i vie
Drumul nostru-n veșnicie.
Gheorghe Blănaru

Mi-i casă Moldova


E pace în iarbă
E liniște-n frunză.
Muncește pămîntul
Făr’ să se-auză.

Domol curge Nistrul
Din munte spre mare.
Spun unii că-i mic,
Pentru mine e mare. Mi-i casă Moldova,
Pămîntul mi-i sfînt-
Să-l apăr de rele,
Prin muncă să-l cînt…

Și codrii, frumoșii,
În zările-albastre
Doinească-ne neamul
Și faptele noastre.

Vasile Nedelescu


Du-mă, cărăruie, du-mă…

Cărăruie, să mă duci
La izvoarele din lunci,
Știu că ele cîntă-așa:
Lira-lira-lira-la.

Cărăruie bună, tu,
Pîn-la codru sus mă du,
Zumzăie prin flori albini:
Zum-zin-zini, zum-zin-zini.

Cărăruie, pe-nserat
Să mă-aduci ’napoi în sat,
Iar eu îți voi cînta:
Linu-linu-linu-la.
Aurel Ciocanu
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cartier.md/colectii/9/?first_page=1&page=3&
marmar1

avatar

Mesaje : 148
Data de inscriere : 20/08/2008
Varsta : 40
Localizare : Mariana Marin, ISE, Chișinău

MesajSubiect: POEZII, LEGENDE DESPRE STEFAN CEL MARE   Joi Aug 21, 2008 5:57 pm

ALTAR DE JERTFĂ ȘI LAUDĂ... (Mihail Sadoveanu)
(fragment din cartea „Viata lui Ștefan cel Mare")

Cum a ajuns primăvara în munte și s-au scurs puhoaiele, Ștefan-Vodă a poruncit lui Ion vistiernicul să sloboadă cheltuielile zidirii de la Putna. Căci după mila pe care Domnul Dumnezeu i-o arătase nu numai o dată, se cuvenea să se înalțe în Moldova un altar de jertfă și laudă.
De un sfert de veac și mai bine domnii țării nu săvîrșiseră decît ucideri între ei. Chiar vechile lăcașuri de închinare ale bătrînilor cădeau în risipă. Așa că nu tîrzie vreme după dobîndirea dreptului său, Ștefan-Vodă se sfătuise cu prea sfințitul Teoctist și alți clerici și ieșise în mai multe rînduri în poienile desfătate de sub munte, cu curtenii săi, căutînd un loc potrivit. Așa se oprise la Putna și, după obiceiul vremii, hotă-rîse împrejmuirea trăgînd însuși măria sa cu arcul din punctul unde trebuia să fie poarta clopotniței. Unde a căzut săgeata urma să se așeze altarul. A poftit apoi pe neguțătorii genovezi de la Cetatea Albă să-i năimească un meșter iscusit de la Italia și a și pornit lucrările. În primăvara de după războiul cu ungurii s-a dus să le vadă și le-a găsit, pentru mulțumirea sa, ajunse către săvîrșire. Meșterii pentru acoperișul turnurilor intraseră la rînd și așezaseră în vîrf icoana Maicii Domnului, basma albă și smicele de sălcii.
Domnul adusese cu sine pe coconul său iubit Alexandru, ținîndu-l călare pe un căluț șarg din stînga sa. Așa umblară amîndoi în jurul zidurilor, urmați de curteni. Căpitanul de nemți sta la o parte cu oștenii săi, sprijiniți în suliți. Primăvara aburea și cînta de pretutindeni.
- Îți place acest loc, copile? a întrebat măria sa.
Coconul nu înțelegea de ce e întrebat, îi plăcea. Mai ales că ieșise la larg și călare din cetatea de stîncă de la Suceava și dintre dascăli. Nimeni nu-și poate închipui și nu poate cumpăni necazurile unui prunc...
- Îți place ?
- Îmi place.
- Mă bucur, Alexandre, deoarece aici e locul nostru pentru odihna cea lungă...
ȘTEFAN CEL MARE

Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,
Seamăn pe lume nu are;
Seamăn pe lume nu are,
Decît numai mîndrul soare!

Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,
La Suceava cuibu-și are;
La Suceava cuibu-și are,
Și din el ades el sare! Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,
Pune pieptul la hotare;
Pune pieptul la hotare,
Ca un zid de apărare!

Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,
Bate hoardele tătare;
Bate hoardele tătare,
Și turcii pe zmei călare!

Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,
Bate leși fără cruțare;
Bate leși fără cruțare,
Și unguri fără-ncetare!

DANIEL SIHASTRU
Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume,
Unde un sihastru a fugit de lume,
Cu vărsarea serii un strein sosi.
Ștefan al Moldovei vine a-ți vorbi!
Ștefan al Moldovei, Daniel îi spune,
Să aștepte-afară! sunt în rugăciune.
Bunule părinte! sunt rănit și-nvins;

Ochii săi sub gene albe și stufoase
Cu greu mai îndreaptă săgeți veninoase;
Dar cu toate astea fieru-i va lovi,
Ș-albele lui gene încă n-or clipi.
Cela ce se bate pentru a lui țară
Sufletu-i e focul soarelui de vara.
Mergeți la sultanul care v-a trimis,
Ș-orice drum de pace spuneți că e-nchis!
Apoi către curte domnul se îndreaptă.
- Fericirea țării de la noi s-așteaptă.
De deșarte vise să nu ne-nșelăm:
Moarte și sclavie la străini aflăm.
Viitor de aur țara noastră are,
Și prevăz prin secoli a ei înălțare.
Însă mai-nainte trebuie să știm
Pentru ea cu toții martiri să murim!
Căci fără aceasta lanțul ne va strânge
Și nu vom ști încă nici chiar a ne plânge!
Însuși a mea mumă astăzi m-a respins!
Viu să-ți cer povață dacă nu-i mai bine
Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?
Daniel Sihastru domnului a zis:
- Mă înșeală-auzul ori eu am un vis?
Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie;
Dar cu umilință lanțu-l înconvoaie!
Ce e oare traiul, dacă e robit?
Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?
Viața și robia nu pot sta-mpreună,
Nu e totodată pace și furtună.
Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi,
Pentru neatârnare, oameni și pământuri;
Dar nu ai p-acela ca să-i umilești!
Poți ca să îi sfarămi; dar nu să-i robești!
Daca mâna-ți slabă sceptrul ți-o apasă,
Altuia mai harnic locul tău îl lasă!
Căci mai bine este supus lăudat,
Decât cu rușine domn și atârnat!
Dupe-aceste vorbe, Ștefan strânge-oștire
Și-nvingând păgânii, nalță-o monastire.


Ultima editare efectuata de catre marmar1 in Joi Aug 21, 2008 6:31 pm, editata de 1 ori
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.cartier.md/colectii/9/?first_page=1&page=3&
amica



Mesaje : 2
Data de inscriere : 21/08/2008

MesajSubiect: Sugestii pentru prima ora...   Joi Aug 21, 2008 6:15 pm

"La inceput a fost cuvintul..."
PATRIA incepe de la primul cuvant pe care il rosteste un copil, de regula, "MAMA".
"Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim..."!
De acolo pleaca precum undele concentrice pe un lac linistit, tulburat de un mict corp, apoi se intersecteaza cu alte unde si altele si altele, dar locul de plecare a acestora e acel punct initial. Cind cuvintul isi pierde forma, de acolo incepe o noua patrie. Toate cuvintele de aceeasi forma si actiunile pe care le exprima dau traditia. Traditia pastrata de veacuri dau poporul si este piedica destramarii lui.
Simbolurile sunt cele din STEMA, pe care nu altii ni le-au creat, nici noi, ci, cei dintii, ctitorii de meam si tara, Dumnezeu sa-i binecuvinteze!
Atunci cand esti la capatul puterilor, esti cazut si sperantele mor, dar ceri o gura de apa, iar cineva te intelege si ti-o intinde, esti salvat! Iar de aici, incepe viitorul poporului tau si al patriei tale. Atita timp cit se vorbesc limbile oamenilor si nu al masinilor, sperante mai sunt.

"Frunza dintr-un cintec vechi,
Punct de umbra, colt de vara,
Dor ascuns intre nervuri,
Verde tinar de la tara,
Patrie scaldata-n soare,
Dulce lut moldovenesc,
Te respir si te cutreier
Si te cint si te iubesc!" (Sergiu Adam)


Va iubesc!
Romel
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
liliana



Mesaje : 1
Data de inscriere : 21/08/2008

MesajSubiect: Sugestii pentru prima ora de dirigentie   Vin Aug 22, 2008 10:22 am

Sîngera – ieri și astăzi
Veșnicia s-a născut la sat
L. Blaga
Design instrucțional pentru desfășurarea orei de dirigenție cu axa tematică
Valorile neamului
Clasa: a III-a (a IV-a)
Obiective
Sensibilizarea sentimentului patriotic.
Conștientizarea apartenenței civice.
Interiorizarea unui sistem afectiv vizavi de conceptul baștina.
Mijloace instrucționale
postere, harta, imagini cu satul nou cu satul de ieri, suport informațional despre istoria satului.
Resurse bibliografice
1. Acte, documente din muzeul școlii:
· Macovei V.I., Macovei V.N., Muzeul în școală, 2007
· Hotărîrea adunării locuitorilor satului Sîngera valostea Ialoveni, județul Chișinău despre necesitatea învoirii construirii noii biserici în sat 11.05.1908.
· Cererea moșierului votcinei Sîngera din gubernia Chișinău, Constantin Cantacuzino către sovetnicul imperial Teodosiev pentru întoarcerea a 6000 leve pe vexel 13.10.1822.
2. E. Coroi, A. Bolboceanu, A. Cara, M. Marin, Curriculum la dirigenție, clasele I-IV, Univers Pedagogic, 2007.
3. Tatiana Niculcea, Mariana Marin, Limba română cl. a III-a, Ghidul învățătorului, Cartier 2007.
Desfașurarea lecției

EVOCARE

Lectura imaginii.

a) Se prezintă o imagine veche a satului Sîngera

b) Algoritm de discuție:

v Ce observați în imagine? În prim plan sau în planul mai îndepărtat?

v Care este locul prealabil în care a fost surprinsă imaginea? (loc, țară, sătuc)

v În ce epocă a fost surprinsă imaginea?

v Ce se află în dreapta imaginii și nu se vede?

v Ce a dorit fotograful să arate sau să dovedească?



REALIZARE A SENSULUI

a) Completarea tabelului ȘVÎ






Știu

Vreau să știu

Învăț

...despre istoria satului.




b) Tehnica Reportajul

Algoritm de lucru în grup.

v Citește suportul informațional.

v Realizați în grup un reportaj simulat pentru o emisiune TV în care veți prezenta informația citită.

v Utilizați expresiile: „Stimați telespectatori...”, „Dacă vreți să aflați...”, „Vă invităm la o călătorie imaginară...”, „Din nou suntem alături. Astăzi vom vorbi despre...”

Grupul I
Problema ce ne frămîntă ca cetățeni ai unei localități este trecutul și anume: denumirea, originea, mențiunile documentare și alte evenimente petrecute de veacuri. Prezentul este legat de trecut, de aceea la alt capitol ne frămîntă prezentul, care trebuie să păstreze tot ce ne-a lăsat trecutul.

Obiectul de studiu este localitatea Sîngera, astăzi suburbia Chișinăului. În urma studierii documentelor de arhiva, s-a determinat ca prima mențiune documentară a localității se referă la anul 1485 – o localitate pe malul rîului Bîc cu denumirea de Sultana. Localitatea poate fi apărut pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, deoarece era o epocă de prosperitate și creștere demagogică.

O altă mențiune în hrisoabele domnești se atribuie anului 1583, prin care Petru Șchiopu Voievod recunoaște dreptul fraților Frățian de a stăpîni o bucată de pămînt pe malul rîului Ișnovăț, din satul Hîngerău, județul Lăpușna.

Altă mențiune documentară se păstrează din anul 1656, unde localitatea este pomenită sub denumirea de Hîngerei.
Grupul al II-lea
O impresie deosebită și importantă o are altă relatare documentară din anul 1660 din notițele călătorului turc, Evlia Celebi, unde el scrie: „Din Chișinău noi am sosit în satul Sîngera pe malul rîului Ișnovăț, unde am fost primiți cu mare onoare.”

Toate aceste mențiuni ne fac să conchidem care era situația în localitatea Sîngera în epoca Medievală. Nu era străină de toate evenimentele politice și economice, care avea loc pe meleagurile noastre. Concluzia o facem contemplînd asupra evoluției denumirii localității care suferă foarte multe schimbări, fiind un rezultat al frămîntărilor politice.

Localitatea Hîngerei fiind în apropiere de granița cu tatarii, presupunem că ar fi avut o luptă cu ei unde au fost bătuți și s-a scurs mult sînge-rău, de aici și denumirea de Hîngerău. Mai presupunem că această denumire provine de la cuvîntul Hij – bojdeucă, cocioabă, sărai pentru vite întîlnit la cărturarul din sec. XVII-lea Dosoftei. În sec. al XVII-lea localitatea capătă denumirea care o poartă astăzi Sîngera. Aici avem mai multe păreri care circulă printre bătrîni referitor la această denumire. Unii spun că de la o mare bătălie sîngeroasă care avuse loc cu turcii sau tatarii, alții confirmă că pe locurile acestui sat era un lan de maci care înfloresc de culoarea sîngelui și de aici și denumirea de Sîngera.

Grupul al III-lea

Mai este o versiune legată de denumirea plantei sînger - arbust cu lemn tare și frunze roșietice care creștea foarte mult prin împrejurimi. Mai ales că tot singer sau sînjir se spunea cîndva la prăjina de la fîntînile cu cumpănă care persistau în satele Moldovei.

Ceea ce ține de biserica din sat, s-au găsit careva date în arhiva bisericii din Chișinău, care afirmă că în anii 1812-1813 în Sîngera era o biserică din lemn. Biserica era acoperită cu stuh, se menționa că era trainică. Avea tindă și toate cele necesare pentru servciile divine.

În 1885 se deschide prima școală, iar peste cinci ani aici învățau 17 băieți conduși de preotul Petru Nagîț. Tot după acest izvor ni se aduce la cunoștință că biserica a fost construită în anul 1796.

Alte izvoare spun că la sfîrșitul secoulului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea localnicii cu insistență cer de a li se restitui un șir de pămînturi bisericii.

Grupul al IV-lea

În 1898 este întemeiată școala pe lîngă biserică pentru fete și băieți. Slujba în biserica din sat o ducea în acel timp părintele Ștefan Mihailov – un om cu o credință mare pentru Dumnezeu și părintele Alexei Marcoci.

În 1910 în școală studiază 50 de copii, iar peste 2 ani – 70 copii. În 1974 au fost întemeiate alte două școli: de 7 ani și primară.

Părintele Constantin Bolgari își începe activitatea în biserica din Sîngera în 1970 împreună cu parintele Ștefan slujesc 6 ani, apoi rămîne doar părintele Constantin, părintele Ștefan era bătrîn și nu mai putea sluji. În 1990 după moartea părintelui Constantin, vine părintele Pavel Chirilov, care slujește pînă-n prezent.

Pe timpul slujbei lui Petru Nagîț în anul 1912 de renumitul pictor rus Peskariov, a fost zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului din Sîngera.

În 1991se ia hotărîre, de a construi o școală nouă. În 1998 se începe construcția, iar în 2002 se dă în exploatare primul bloc. Cu un an mai apoi se finalizează toată școala. În 2006 primește titlul de Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” unde studiază circa 1300 de elevi.

REFLECȚIE
Jocul „Declar lumii întregi!”
· În fața clasei (pe un scaun, la un microfon improvizat) elevii pe rînd desprind esențialul din lecția desfășurată.
· Discursul începe cu enunțul „Declar lumii întregi!”
De exemplu:
Ø Declar lumii întregi că numele satului nostru nu întotdeauna s-a numit Sîngera ci Hîngerău sau Hîngerei...

Ø Declar lumii întregi că Sîngera poate fi apărut pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Ø Declar lumii întregi că prima școală apare în anul 1885.

Ø Declar lumii întregi că primul preot cre a slujit în biserica din Sîngera este Petru Nagîț. etc
Lilia Sîrbu, învățătoare, grad didactic II,
Liceul Teoretic”Alexandru cel Bun”, Sîngera.

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
antam

avatar

Mesaje : 7
Data de inscriere : 20/08/2008

MesajSubiect: Re: Sugestii pentru prima ora de dirigentie   Lun Aug 25, 2008 6:11 pm

Din Constituția Republicii Moldova
Art. 12 Simbolurile statului
1.Republica Moldova are drapel, stemă și imn.
2. Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
3. Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară cromatică roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturată. Toate elementele reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) și ținând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stângă un sceptru de aur.
4. Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.
5. Drapelul, stema și imnul sunt simbolurile de stat ale Republicii Moldova și sunt ocrotite de lege.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
antam

avatar

Mesaje : 7
Data de inscriere : 20/08/2008

MesajSubiect: Re: Sugestii pentru prima ora de dirigentie   Lun Aug 25, 2008 6:12 pm

Monumentul lui Stefan cel Mare

La intrarea principala in parcul Stefan cel Mare se afla monumentul voievodului, turnat din bronza dupa proiectul sculptorului chisinauean A. Plamadeala, in 1928.

Soarta monumentului este la fel de contradictorie ca si cea a voiedului.

In 1923 Plamadeala a executat monumentul dupa o miniatura din 1475, descoperita de el in manastirea Humorului din Romania. In 1940 unul dintre admiratorii lui Stefan cel Mare a insistat ca monumental sa fie instalat in Vaslui, langa biserica sf. Ioan, construita de Stefan cel Mare, iar in Chisinau a fost demolat postamentul construit de A. Plamadeala.

In 1942 monumentul a fost reintors Chisinaului, dar numai petnru doi ani. In 1945, datorita unei discipole a arhitectului, K. Kobizeva, monumental a fost reinstalat la Chisinau.
Catedrala - principala biserica a orasului

Catedrala a fost construita in 1830 –36 din initiativa mitropolitului Basarabiei Gavriil Banulescu-Bodoni, dupa proiectul lui A. Melinicov (1784 – 1854).

Confom planului de constructie a Chisinaului, Catedrala si clopotnita au fost plasate in scuarul central, in aceiasi linie cu cladirea Mitropoliei situata in partea de est de la strada principala.

Cladirea a fost construita in stil classic rus, cu cvadrifatada clasica si structura centrista. La cele 4 fatade se alipesc porticuri a cate sase coloane. Initial peretii Catedralei erau decorati cu fresce.

In iunie 1941 cladirea a fost grav afectata de bombardamente, iar restaurarea ei a inceput in septembrie a aceluiasi an sub conducerea lui G. Cupcea. In decembrie 1942 profesorul I. Stefanescu si pictorul I. Steriadi, profesor la Academia de pictura din Bucuresti, au inceput restaurarea primei parti a picturii murale a Soborului.

In noaptea din 22 spre 23 decembrie 1962 la ordinul administratiei orasului clopotnita din complexul Catedralei a fost demolata. Catedrala a fost inchisa si transformata in centru expozitional al Ministerului de Cultura a URSS.
Abia in 1989 –1991 cladirea a fost reintoarsa bisericii. Iar in 1992 au inceput lucrarile de reconstructie.


La 3 noiembrie 1995 presedintele Mircea Snegur a emis decretul despre accelerarea lucrarilor. La 25 august 1996 acestea au fost finisate cu instalarea crucii Catedralei, si incepute lucrarile de reconstructie a clopotnitei. Mii de credinciosi vin la Catedrala, iar in zile de sarbatoare clopotnita umple atmosfera de sobrietate cu sunetul bogat al clopotelor.

Arcul de Triumf

Acest monument are cateva denumiri: “Portile sfinte”, “Arcul victoriei”, “Arcul de triumf”. Arcul are inaltimea de 13 metri si a fost inaltat in 1840, devenind una din podoabele orasului.

Baza arcului este constituita din doua treceri pentru pietoni si executata in stil corianf. Partea superioara este decorata in stil clasic. Sub cupole atarna un clopot cu o greutate de 6,4 t, iar pe partea frontala este montat un ceas.

Destul de curioasa este istoria crearii arcii. General-gubernatorul Basarabiei M. Vorontov a solicitat imperatorului rus Nicolai I sa toarne un clopot pentru Catedrala, pentru care a fost eliberate peste 1500 de tone de arama. Tarul a donat in acest scop o parte din tunurile turcesti, luate ca trofeu in razboiul ruso-turc.

Tunurile se aflau in cetatea Izmail; pentru comoditate clopotul a fost turnat tot acolo de catre maestrul Vasilii Losenco din Kiev, venit special pentru aceasta. El a turnat 5 clopote: unul gigant – 400 tone, altul - 200, al treilea – 100, patru – 50 si ultimul de 25 de tone.

Intre timp contele Vorontov a dispus ca drumurile care uneau Izmailul cu Chisinaul sa fie reparate. Clopotele au fost transportate in Chisinau, dar atunci a devenit clar ca ferestrele soborului sunt prea mici pentru clopotul gigant.

Atunci a aparut ideia constructiei unei colpotnite pentru clopot si un ceas. S-a decis de a construi arca, care ar fi concomitent si clopotnita si arca de triumf in cinstea victoriilor armatei ruse.

Proiectul a fost elaborat de arhitectorul Luca Zauschevici, care a luat ca baza arca de triumf din Roma. Clopotul a fost fixat la 3 august 1839. Ceasul a fost executat in Austria, iar pentru intretinera lui se cheltuiau aproxiamativ 200 ruble anual. Acesti bani se ofereau celui mai bun ceasornicar din oras, care avea onoarea sa aiba grija de ceas.




Cetatea Soroca
Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul XV, întemeiată de Ștefan cel Mare, în fața vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fortărețe genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruită ulterior de către Petru Rareș, care a reconstruit zidurile în piatră.
Câteva izvoare istorice menționează ridicarea unor cetăți pe Nistru la vaduri, din lemn sau din piatră, în scaunul cărora se așează pârcălabi și mari căpitani de Hotin, Soroca, Orhei, Tighina și Cetatea Albă. Se presupune că la Soroca a fost înălțată o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al secolului XV, dar cu o primă mențiune documentară la 12 iulie 1499 prin primul ei pârcălab Coste.
După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe să crească în importanță având o funcție administrativă și comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a rețelei urbane moldovenești și în special a comerțului de tranzit, după pierderea cetăților din sudul Moldovei.

Cetatea și ținutul Soroca, a cărei personalitate istorică și geografică apare deja definitiv fixată la sfârșitul secolului XV ar rezulta din necesitatea organizării:
• unei frontiere politice în cursul de mijloc al fluviului Nistru pe porțiunea Naslavcea – Vadu Rașcu;
• unei circulații comerciale aflate sub protecția Cetății Soroca;
• unei vieți economice a ținutului Soroca din a cărei activitate economică își avea existența populația ținutului.
castelul nostru Soroca, care ne apară de păgâni…







Mănăstirea CĂPRIANA, unul din cele mai vechi așezăminte monastice din Moldova, situată în codrii ce acoperă ținutul deluros din centrul Basarabiei (40 km NV de Chișinău), numiți cândva Codrii Lapușnei, reprezintă un monument de valoare culturală și istorică excepțională pentru neamul românesc.
Primele date referitoare la existența acestui așezământ monastic, înregistrat sub denumirea de "mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian", ne parvin din anul 1429. Prin acest act Alexandru cel Bun donează mănăstirea de pe valea râului Vâșnovăț soției sale, princesa Marena. În acele timpuri moșia mănăstirii cuprindea o moară și câteva sate. Marena a dăruit mănăstirii o colecție unicat de haine ecleziastice. Fiind lucrate în perioada 1427-1431, ele reprezintă cea mai veche broderie de acest gen care a parvenit până în zilele noastre.
CENTRU AL SPIRITUALITĂȚII ORTODOXE
Fiind o mănăstire domnească, mai mulți domnitori au contribuit la edificarea și la dezvoltarea mănăstirii, Căpriana devenind un centru al spiritualității ortodoxe. Printre ei și, Ștefan cel Mare, caruia îi datorăm construcția în piatră a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" în perioada 1491-1496. Grație lucrărilor importante efectuate la mănăstire din porunca lui Ștefan cel Mare, voievodul e considerat ca unul din fondatorii acestui nucleu sfânt al ortodoxiei românești.
Numele marelui domnitor e evocat în mai multe legende referitoare la mănăstirea Căpriana. În una din ele se spune, că revenind de la o bătălie cu tătarii Marele Ștefan și trupele sale au făcut popas într-o poiană, din mijlocul codrilor seculari ai Lăpușnei. Deodată, el văzuse o căprioară sângerând, fiind rănită se pare de un lup. Această scenă îl impresionă atât de tare încât a decis a construi în acestă poiana o mănăstire, numind-o Căpriana.

Muzeul National de Istorie a Moldovei
Peste 263 mii de exponate, dintre care peste 165 mii de piese originale din patrimoniul national moldovenesc, sunt expuse vizitatorilor in Muzeul National de Istorie a Moldovei, inaugurat in 1987 in sediul fostului Liceu Regional. Muzeul este amplasat in centrul istoric al Chisinaului, in fata caruia se inalta monumentul "Lupoaicii latine" cu Romulus si Remus, copie fidela a celui din Roma. In fiecare an in incinta acestui muzeu sunt organizate 15 expozitii tematice, care devin importante evenimente stiintifice in Moldova. Muzeul este structurat in mai multe sectii: Arheologie si Istorie Antica, Istorie Medievala, Istoria Basarabiei, Istoria Contemporana, Tezau

Grupul V Obiceiuri și tradiții ale neamului
Moldova este o tara europeana cu o bogata istorie, o tara populata, preponderent, de moldoveni (romani), cat si de multe minorități naționale: ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, țigani, nemți, cehi etc.
Oricât insa de pestrița nu ar fi populația de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. In Moldova fiecare oaspete este primit cu o deosebita caldura. Gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspetii sunt, de obicei, invitati in „Casa Mare”, o odaie traditionala in fiecare casa de la noi, unde se petrec toate sarbatorile. Sarbatori in Moldova sunt multe si variate.
Sarbatorile de iarna, de exemplu, sunt insotite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la casa, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. De fapt, in aceasta perioada sarbatorile calendarului agricol traditional se suprapun cu cele crestine, legate de Nasterea lui Hristos – Craciunul.

O sarbatoare traditionala moldoveneasca este "Martisorul" – simbolul primaverii. In luna martie toata lumea de la noi isi pune la piept doua fire impletite – rosii si albe, care semnifica renasterea naturii. La fel, primavara este serbat Pastele – o sarbatoare religioasa populara in Moldova. Oamenii se pregatesc din timp pentru a impodobi masa cu cele mai bogate bucate si vinuri, oua incondeiate traditionale si cozonaci. In timp ouale de Pasti incondeiate au devenit drept opere artizanale departe peste hotarele Moldovei.

Multe evenimente traditionale, la noi, reprezinta un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, pastoresc, religios si civil, amestec, care in Moldova s-a transformat intr-un permanent izvor de bunavointa, caldura si ospitalitate.

Oaspetii Moldovei in timpul sarbatorilor pot participa la un sir de evenimente culturale: concerte („Martisor”, „Ciresar”, „Va invita Maria Biesu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade si manifestari de masa de Ziua Independentei, „Limba Noastra”, hramurile oraselor si satelor etc. Zilele roadei sunt marcate in orasele si satele noastre prin iarmaroace traditionale. In timpul acestor evenimente turistii straini pot cunoaste indeaproape folclorul , costumele traditionale, piesele de artizanat, etc.

Vom aminti de traditiile cu caracter familiar: cumatriile, nuntile, petrecerile etc., care in satele noastre s-au transformat in adevarate spectacole cu multi oaspeti si multe daruri. Traditionale in Moldova sunt sezatorile in zilele de iarna cu cintece de lautari si dansuri.
Pe buna dreptate se zice ca orice oaspete in Moldova este si prieten.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
antam

avatar

Mesaje : 7
Data de inscriere : 20/08/2008

MesajSubiect: Re: Sugestii pentru prima ora de dirigentie   Lun Aug 25, 2008 6:43 pm

Moldova
Mihail Vârțanu

Scump ni-i plaiul
Ce-l iubim,
Sfânt ni-i graiul
Ce-l iubim.
Drag ni-i traiul
Ce-l trăim
Cu mămica și tăticul
Cu bunica și bunicul,
Cu tot neamul grămăjoară
La un colț frumos de țară.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
svetlana 67



Mesaje : 3
Data de inscriere : 22/08/2009

MesajSubiect: multumim pentru o asa informatie.   Sam Aug 22, 2009 7:51 pm

antam a scris:
Moldova
Mihail Vârțanu

Scump ni-i plaiul
Ce-l iubim,
Sfânt ni-i graiul
Ce-l iubim.
Drag ni-i traiul
Ce-l trăim
Cu mămica și tăticul
Cu bunica și bunicul,
Cu tot neamul grămăjoară
La un colț frumos de țară.
Very Happy Very Happy
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Sugestii pentru prima ora de dirigentie   

Sus In jos
 
Sugestii pentru prima ora de dirigentie
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
DIDACTIC.MD :: .::Curriculum și Manuale::. :: Învățămînt primar-
Mergi direct la: