Ghicitori, proverbe, zicatori!

Subiect: Ghicitori, proverbe, zicatori! Dum Aug 31, 2008 11:29 am

Propun acest topic pentru a putea posta aici cat mai multe ghicitori, zicatori si proverbe care ne vor ajuta in activitatea didactica.

Subiect: Re: Ghicitori, proverbe, zicatori! Dum Aug 31, 2008 11:31 am

Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti!

1. Tacerea e de aur!

Casa mare-si duce-n spate,
Pe talpici adevarate,
Iar pe unde trece lasa
Fir de-argint si de matase.
(melcul)

Nu e cal, dar are coama
Si-i puternic fara seama,
Il ghicesti usor, cand vrei,
Ca e scris pe banii mei!
(leul) [b]

Subiect: Re: Ghicitori, proverbe, zicatori! Dum Aug 31, 2008 11:33 am

Un site dragut pe care sigur o sa-l indragiti

http://www.gradinapovestilor.ro/index.shtml

Subiect: o idee superba! Dum Aug 31, 2008 11:46 am

Claudiu, felicitari! Iti propun sa deschizi un topic cu titlul

LINCURI, ADRESE UTILE.
E ideea ta, asa ca iti dau UNDA VERDE! Ce zici? flower

Subiect: Re: Ghicitori, proverbe, zicatori! Dum Aug 31, 2008 11:49 am

Multumesc pentru aprecieri. O sa tin cont de sfat/

Subiect: verificarea caietelor prin proverbe Dum Aug 31, 2008 11:53 am

La acest topic propun sa urmariti aspectul didactic al proverbelor in articolul publicat de mine in 2006.

Comunicarea prin corespondenta
Elevul-expeditor, Învăţătorul-destinatar Învăţătorul-expeditor, Elevul-destinatar

Scriu şi elevii răvaşe... Învăţătorii sunt modeşti la răspunsuri...
Scriu elevii ceea ce e pe sufletul lor... Învăţătorii sunt duri cu ei...
Scriu elevii ceea ce îi interesează... Învăţătorii dau note pe ceea ce îi interesează...
Ce vom face dacă nu acordăm elevilor noştri un pic de atenţie, atunci cînd aştern „scrisori”pe caietele de teme?
Comunicarea scrisă în istorie a stîrnit războaie, tot ea a anunţat pace. De ce?
Fie că nu se înţelegeau gîndurile expuse , fie că nu erau tălmăcite îndeajuns, fie că lipsea un cui de la căruţă sau cineva - şi tăia singur creanga de sub picioare. Cert e că urciorul nu merge de mai multe ori la apă.
Răvaşele elevilor cuprind de cele mai multe ori exerciţii, alcătuiri de propoziţii, probleme, dictări, compuneri, expuneri etc. E limpede, că odată ce elevul a lucrat, el cere răsplată. Vorba înţeleaptă a lui A. Silvestru:”E plăcut nu să munceşti, ci să nu munceşti degeaba”
„Batem şaua ca să priceapă calul...” Vorbeam , de facto, despre verificarea caietelor. O muncă atît de anevoioasă, dar atît de modest plătită. Cu toate acestea cel ce fuge de această responsabilitate, riscă să nu urnească roata din loc, riscă să nu afle multe despre copil, iar aceasta ar fi veriga slabă în arta educaţională –evitarea comunicării pedagogice.
Ne supărăm cînd vedem un scris dezordonat. Ne mirăm cînd un elev bun a eşuat la o temă. Admirăm o temă scrisă cu multă grijă şi dărnicie. Ne întristăm cînd un elev n-a înţeles tema şi a greşit totul. Ne bucurăm la momentul în care discipolul mediocru a lansat o idee originală. Ce facem de fapt? Exteriorizăm nişte emoţii, luăm anumite atitudini, ce prin harul şi pasiunea didactică se transformă imediat în strategii: fie de recuperare, fie de dezvoltare, ori de individualizare şi diferenţiere.
Ce se-ntîmplă cu elevul nostru în cazul cînd primeşte „scrisoarea”- caietul verificat? Ce emoţii va trăi el atunci cînd vede nota 10, 5, 4, 9,7,3,8,6,etc
Elevul, cel care scrie, aşteaptă din partea dascălului său o apreciere, o încurajare, desigur şi o notă. Din păcate, nota de multe ori e dură, e rigidă, e săracă şi-l lasă pe copil doar cu o ştampilă- rău, binişor, foarte bine.
Paradoxal - foarte bine- sau „excelent” să fie o notă dură?! Evident că ea spune multe, dar elevul parcă ar vrea şi argumentul! Valorificarea lucrului independent cere o evidenţiere a calităţii, a unui moment ce într- adevăr se cere atenţionat. Dar să vedem cu ce se alege elevul ce a luat o notă mică, doar cu o notă ce de multe ori e nemotivată şi nestimulată. Desigur că apar şi altfel de răvaşe didactice de tipul: Rău! Murdar! Unde e tema pentru acasă? De ce n-ai finisat?etc. Ce simte elevul? Nimic încurajator! Nimic din ce ai putea să înveţi...
S- o luăm de la ceea ce am pornit: răvaşul, scrisoarea, corespondenţa. Tema – o scrisoare, evaluarea - răspunsul învăţătorului.
Expeditor - elevul
Destinatar- învăţătorul
Expeditor-învăţătorul
Destinatar- elevul
De ce n-am pune pe balanţă intelectul nostru, ori înţelepciunea populară, cea care adesea ne face să zîmbim, ne energizează, ne încurajează, ne face să gîndim şi în cele din urmă să pornim la treabă? E mai puţin ofensant, e cognitiv, e distractiv, e amuzant, e educativ!
Elevul nostru care adesea omite litere, evident că nu va ţine cont de atenţie în activitatea ulterioară, căci i-am acorda doar o notă. Să-l stimulăm deci cu „Nu fi flămînd ca şi găina morarului!” Ce ziceţi, nu va atenţiona elevul nostru?
Celui care şi-a făcut temele cu maximă neatenţie, de repezeală, încît nu este niciun efect din efortul depus, putem să-l îndemnăm:”Nu zvîrli nucile-n pod cu furca”sau ! „Nu căra lemne la pădure!” Să sperăm că pentru următoarea temă elevul nostru va avea mai mult curaj, fiind stimulat în aşa mod.
Din păcate firea omenească e variată, căci deosebim şi personalităţi care mai mult „cotcodăcesc”decît „ dau ouă”. Bunăoară, vom întîlni şi elevi, care scriu mai mult decît trebuie şi fără rost. Aceştia, de obicei, ocolesc subiectul, toarnă apuşoară la moară şi în rezultat nu au succese. Îi vom scrie în răvaş de genul:”Cine cerne toată ziua , nu mănîncă mămăligă”
Elevul bun a omis o greşeală...Se întîmplă...Dar pentru preşedintele,inginerul, ambasadorul de mîine nu vom admite nici o greşeală, căci „Din lipsa unui cui se desface căruţa” sau ”Picătura mică găureşte piatra mare”
Ca să-l îndemnăm pe elev spre o muncă calitativă îi vom scrie în scrisorile noastre didactice
„Lucrul bun nu se face iute”;
„Cu prea multă grabă nu faci mare treabă”
„E mai bine să întrebi de două ori decît să greşeşti odată”
„Cine întreabă, nu greşeşte”
De 7 ori măsoară şi o dată taie”
Elevilor lenoşei, celor care mai uită de anumite responsabilităţi, iar nota”2” nu-i mai încurajează, le vom da următoarele poveţe :
„Munca e cea mai rodnică odihnă”
„Nu-ţi tăia singur creanga de sub picioare”
„Cum îţi vei aşterne aşa vei dormi”
„Apa tulbure e bucuria pescarului”
În practica noastră ne bucurăm de copii deştepţi, dotaţi, dar care ţi-ar spune de 10 ori decît să scrie o dată, iar caietele lor seamănă de cele mai multe ori a ciorne decît a caiete exemplare. Noi dascălii, cei plini de răbdare, tolerăm situaţiile similare mai ales cînd elevii se deosebesc printr-un spirit creativ deosebit; înţelegem că raportul dintre flexibilitatea, rapiditatea operaţiei de gîndire cu cel al realizării calitative şi , în special, cînd e vorba de „scriere”este neproporţional; dar acu-i acu! Calitatea trebuie să fie în cantitate!Aşadar îi vom scrie un răvaş didactic de genul:
„După coajă se vede pomul,după scris-omul!”
„Cine se grăbeşte, se căieşte”
„Nu căra lemne la pădure”
„Cu răbdarea treci şi marea”
„Ce-i scris cu peniţa, nu tai cu bărdiţa”
„Cum înnozi, aşa deznozi”
„Atenţia e cheia înţelepciunii”
„Treaba prost făcută trebuie făuctă de două ori”
Pesemne că tot am dat-o cu ocara, iar elevului nostru- dotat, străduitor, mai lenoşel nu-i prea place dojeneala, ci mai mult lauda.Omul tradiţiei a ştiut întotdeauna să-şi laude poporul. Prin urmare şi învăţătorul, continuatorul tradiţiei va transmite scrisori cu răspunsuri destul de încurajatoare:
„Rădăcina e amară, dar roadele sunt dulci”
„Cine învaţă în tinereţe se odihneşte la bătrîneţe”
„Cine a gustat amarul, ştie ce e zahărul”
„Ceea ce-i frumos se realizează cu nesfîrşită osteneală”
„Munceşti astăzi ca să mănînci mîine”
„Învăţătura e cea mai sigură avuţie”
„Mintea celui înţelept este pentru el zid de apărare”
„Ferice de cel care are minte.
Întrucît finisăm pagina ,iar elevul are şi el situaţia cînd finisează caietul îl povăţuim astfel:
Ai şansa s-o iei de la început !
Considerăm că o comunicare prin înţelepciunile populare, descrise anterior îl va apropia pe elevul nostru de valorile naţionale autentice şi vom cîştiga discipoli cultivaţi, iar noi tot vom scrie răvaşe....
P.S Ca orice articol publicat de mine anterior, acesta îşi are istoria sa. Împărtăşindu-mi experienţa în cadrul orelor de la cursurile IŞE, despre comunicarea prin corespondenţă, o învăţătoare destul de creativă a adaptat situaţia la viaţa de toate zilele şi a remarcat: ”Aşadar domnilor cinovnici, ungeţi bine roţile, dacă vreţi să meargă carul” (N.B cu referinţă la verificarea caietelor”

Mariana Marin,

Subiect: Re: Ghicitori, proverbe, zicatori! Sam Sept 20, 2008 9:59 pm

Am citit articolul publicat de dv. si, recunosc, m-a impresionat foarte tare. Am sa incerc sa notez printr-un poverb aprecierile mele la adresa temelor elevilor. Foarte interesanta abordarea!

Subiect: MA BUCUR Sam Oct 04, 2008 7:48 am

livioara a scris:: Am citit articolul publicat de dv. si, recunosc, m-a impresionat foarte tare. Am sa incerc sa notez printr-un poverb aprecierile mele la adresa temelor elevilor. Foarte interesanta abordarea!

MA BUCUR FOARTE MULT! ASTEPT DESCRIEREA EXPERIENTEI PRIN AVANTAJE SI DEZAVANTAJE!